Oraşului Liteni este localizat în sud-estul judeţului Suceava, la confluenţa râului Suceava, cu râul Siret.
Suprafaţa este de 72,41 km2, reprezentând 0,82 % din teritoriul judeţului Suceava, cu o populaţie de peste 10.000 locuitori.
Vecinii: La nord comunele Udeşti şi Fântânele, la est comunele Vorona şi Tudora din judeţul Botoşani, la sud oraşul Dolhasca şi comuna Dolheşti, iar la vest comuna Vultureşti.
Paralela de 47o11′ se intersectează cu meridianul de 26o31′ pe raza oraşului.
Faţă de reşedinţa judeţului, municipiul Suceava, este la o distanţă de 28 km şi la o depărtare de 30 – 40 km de municipiile Botoşani, Fălticeni şi Paşcani.
În componenţa sa, după împărţirea teritorial-administrativă din 1968, cuprinde şi următoarele sate: Corni, Rotunda, Roşcani, Siliştea şi Vercicani.
Forma apropiată de a unui semicerc cu deschiderea pe albia minoră a râului Siret, la est până pe culmile dealurilor Siliştea, Pleşa şi Harbuz la vest şi sud.
Distanţele maxime între marginile oraşului, în linie dreaptă, sunt de 10,5 km pe direcţia vest-est între dealul Siliştea şi vestul localităţii Măldărăşti şi de 11,1 km de la nord de satul Roşcani până la limita sudică a satului Corni.
Evoluţia paleogeografică reprezintă continuarea marii unităţi geostructurale a platformei moldo-podolice, scufundată la o adâncime de peste 1500 metri. Peste acest cristalin preccambrian urmează cuvertura de sedimente necutate paleozoice, mezozoice şi neozoice.
Oraşul Liteni este situat în partea centrală estică a Podişului Sucevei, subunitate a podişului Moldovenesc.
Interacţiunea factorilor externi ca: apa, aerul, temperatura, a rezultat un relief caracterizat prin forme structurale, sculpturale şi acumulative.
Acţiunea de modelare a factorilor externi, în primul rând a apelor curgătoare, relieful comunei capătă aspect colinar-deluros.
Altitudinea este cuprinsă între 235 metri, în aval la confluenţa râului Suceava cu râul Siret şi 493 metri în dealul Pleşa.
Climatic, oraşul Liteni se situează în provincia climatică continentală, tipul climatului de deal, subtipul dealurilor din estul Carpaţilor cu nuanţe de continentalism accentuat.
Temperatura medie anuală fiind cuprinsă între 8o – 9oC. media primului îngheţ de toamnă este 16 octombrie, iar ultimul îngheţ de primăvară este 16 aprilie. Apar, însă, uneori, primele îngheţuri în luna septembrie, iar ultimele în a treia decadă a lunii aprilie.
Precipitaţiile, media multianuală este de 567,7 mm/an. Cele mai mari cantităţii medii lunare cad în lunile de vară iunie, iulie. Cele mai mici cantităţii medii lunare, în ianuarie şi februarie. Numărul mediu anual de zile cu precipitaţii sub formă de ploaie este de 85. Primele precipitaţii sub formă de zăpadă cad din a doua jumătate a lunii noiembrie până la sfârşitul lunii martie.
Vânturile predominante, cu o frecvenţă accentuată sunt cele de la nord-vest 40 %, urmate de cele de sud-est 15 % şi de sud, sud-vest – 12 %.
O contribuţie la accentuarea direcţiei de nord-vest o are şi valea râului Suceava, care este orientată pe aceiaşi direcţie pe care se canalizează aerul. Viteza medie a vântului este de 3,7 m/s. durata medie de strălucire a soarelui înregistrează un număr mediu de 1862 ore. Numărul mediu de zile senine ajunge la 115.
Apele – ca urmare a poziţiei geografice, la confluenţa a două râuri mari Siretul şi Suceava, a reliefului şi a condiţiilor climatice locale, teritoriul comunei conţine în peisajul său o cantitate apreciabilă de apă cantonată în pânze freatice şi reţeaua hidrografică.
Toate apele de pe raza localităţii, direct sau indirect, sunt afluenţi ai râului Siret.
Lungimea totală a reţelei este de 117,8 km. Alimentarea reţelei hidrografice este pluvială şi subterană.
Debitul lichid total al râurilor este de aproximativ de 38 m.c./s., Siretul cu 20 m.c./s., Suceava cu 17,5 m.c./s.. În afara reţelei de râuri cu scurgere permanentă există numeroase elemente torenţiale şi pâraie cu scurgere temporară.
Mlaştinile şi bălţile însumează suprafaţa de aproximativ 25 ha, majoritatea fiind de-a lungul râurilor Siret, Suceava şi Şomuzul Mic.
Solurile constituie o componentă a mediului geografic, ocupă un loc aparte datorită poziţiei sale de interferenţă dintre litosferă, hidrosferă, atmosferă şi biosferă.
Principalele tipuri de soluri existente pe raza comunei sunt:
- Solurile brun închise de pădure, cuprinse între 250 – 380 m. altitudine, pe suprafeţe orizontale sau cu pante line, cu un drenaj bun;
- Solurile brune de pădure podzolite la altitudine de 230 – 430 m. caracteristică zonei de pădure;
- Solurile podzolice argilo-iluviale sunt la altitudine de peste 400 m, exemplu în dealul Harbuz;
- Solurile aluviale le întâlnim pe văile Şomuzului Mic, Suceava şi Siret, în diferite grade de evoluţie.
- Solurile constituie principala avuţie a comunie şi cel mai important mijloc de venit. De aceea trebuie întreţinut şi exploatat corespunzător.
Resurse naturale
Nisipurile se găsesc pe valea Siretului în aluviuni şi terase fluviatile, cât şi în depozitele sarmaţiene din dealul Harbuz.
Pietrişurile se întâlnesc pe valea Sucevei mai abundente şi calitativ mai bune decât nisipurile, se exploatează prin mai multe balastiere.
Gresiile apar lenticular, fiind exploatate pentru nevoile locale.
Resurse de suprafaţă. Acestea sunt reprezentate prin soluri, păduri, păşuni, faună, apă şi vânat.
Folosirea solurilor:
- cultura plantelor de câmp – 62,4 %;
- vii şi livezi – 2 %;
- păşuni – 3,2 %;
- păduri – 10 %
- alte folosinţe – 20 %.
Pădurile ocupă 270 ha cu speciile: fag, carpen, gorun, mesteacăn, plop, molid etc.
Păşunile ocupă suprafaţa de 237 ha.
Fauna. Este reprezentată prin mamifere, ca: iepurele, vulpea, mistreţul, căprioara, dihorul, şoareci de câmp, popândăi, nevăstuica, cârtiţa.
Păsări: cioara, piţigoiul, gaiţa, ciocârlia, privighetoarea, sticletele, cucul, găinuşa, barza, raţa pitică, nagâţul;
Reptile: şopârla, şarpele.
Insecte: Greieri, păianjeni, viespii, fluturi, coleoptere, lepidoptere.
Fauna acvatică: cleanul, scobar, mreana, roşioara, ştiuca, crapul, zvârluga, ţiparul.
În toate apele întâlnim specii de batracieni, broaşte ţestoase etc.
