Coeziunea economică, socială și teritorială este consolidată de către Uniunea Europeană cu scopul de a promova dezvoltarea regiunilor din zonele rurale, zonele afectate prin indici demografici sau naturali, cum ar fi cele nordice, cu o densitate foarte scăzută a populației. Deși o atenție sporită este îndreptată spre zonele mai sus menționate, încercarea de a reduce disparitățile economice și sociale de pe teritoriul Uniunii Europene atrage după sine o serie de beneficii pentru toți membri participanți al blocului economic. Impactul financiar general al politicii de coeziune acționează precum un catalizator pentru finanțările suplimentare din fonduri publice și private, deoarece aceasta impune statelor membre cofinanțarea din bugetul național și generează totodată încredere în rândul investitorilor.
Politica de coeziune continuă investițiile în toate regiunile, pe baza a 3 categorii (mai puțin dezvoltate, în tranziție, mai dezvoltate). Metoda de alocare a fondurilor se bazează încă,
în mare măsură, pe PIB-ul pe cap de locuitor. Pe fondul reflectării în procent cât mai mai ridicat a situației de pe teren, s-au introdus noi criterii precum șomajul în rândul tinerilor, nivelul scăzut de educație, etc.
În ceea ce privește obiectivele de dezvoltare pentru orizontul 2030, România este angajată să implementeze Obiectivele de Dezvoltare Durabilă la nivel național. În Strategia românească se pune accent pe susținerea incluziunii persoanelor cu dizabilități, a tinerilor și a femeilor în politicile de dezvoltare. Agenda 2030 trebuie să fie implementată de către instituțiile locale, răspunzând direct nevoilor cetățenilor, acestea trebuie să fie soluționate prin definirea unor strategii de dezvoltare locală și națională.
Vezi Strategie de dezvoltare 2021-2027
